We do not remember days - we remember moments

Sper ca anul care vine sa va ofere suficiente 'momente' de care sa va amintiti ...

La multi ani!

Dialog fara identitate

Ieri dimineata, placand spre munca cu metorul, in Tineretului se urca doi batranei, ingrijiti (oarecum distinsi dupa gestica si vorba) care discutau aprins despre inceputurile metroului in Bucuresti si despre cum "rusii nu ne-au dat tehnica necesara , dar Ceausescu a luat-o din alta parte ...". Pana aici toate bune si frumoase, totusi ceva s-a intamplat in momentul in care cei doi au coborat: primul a coborat in Aviatorilor, iar cel de-al doilea in Aurel Vlaicu. Imediat ce s-a ridicat sa coboare, primul batranel ii intinde mana interlocutorului sau si ii spune "Andrei e numele meu, mi-a facut placere". Nici nu ti-ar fi trecut prin cap - ca cei doi nu se cunosc - in momentul in care ii auzeai cu cat aplomb, cu cata pasiune discutau despre metrou. Ei bine, asa e , .... nu se cunosteau.

In ultima vreme observ o diluare a identitatii persoanelor - accentuata si de utilizarea la scara larga a internetului. Nimic in publictiate, marketing, identitate, brand nu poate sa fie gandit azi excluzand internetul. Acesi situatie se regaseste si in cazul persoanelor. Nu mai este vorba de Adi ci de "nugasescid", Gheorghe s-a transformat in "gill_hawk", Oana raspunde doar la "gorniza2002". Poate fenomenul asta are si o latura pozitiva: permite si celor timizi, celor care au probleme in a sustine un dialog face-to-face sa interactioneze. Cu singuranta textul e principalul suport pentru informatie – iar internetul iti furnizeaza mijloacele necesare (messenger, gaim, gtalk, chat), insa intrebarea pe care mi-o pun: este textul suficient pentru un dialog? Ce se intampla cu celelalte atribute : mimica, gestica, intonatia, fastaceala … Roseata naturala e inlocuita cu :”> , in loc de surprindere gasesti :-o. Cum poti sa iti dai seama ca gluma pe care tocmai ai facut-o chiar a luminat fata cuiva, cum stii ca atunci cand vorbesti despre chestii delicate persoana trece de pe un picior pe altul evitand raspunsul, de unde stii daca perioada de repaos este cauzata de ceva ce ai zis tu sau e defapt o problema de “retea”? Culmea e ca, prin definitie, internet-ul este o “retea”, lucru care presupune o anumita relatie de conectivitate intre factori. Cunoastem atat de putine lucruri unii despre altii atunci cand folosim doar internet-ul sa dialogam incat tind sa cred ca defapt nu este un dialog ci mai degraba un schimb de informatii.

Intoarcerea la dialog ………s-ar putea sa vina odata cu “varsta” (cand o sa fiu batran o sa iti povestec in metrou despre …… lucruri).

Avans pentru apartament

Helou, helou ....
In ultima vreme am fost foarte ocupat cu proiectele la serviciu si nu am mai avut timp sa trec pe aici sa mai scriu cate ceva ...
Azi mi-am facut 10 minute si uite ca scriu ultimele stiri:
- am facut precontract pentru cumparare apartament (in sfarsit)
- luni are trebui sa mergem sa semnam actele la firma
- am fost in team building in bulgaria - s-a baut mult :) (poate pun poze)

Hopa - trebuie sa inchid ...

Dupa 2 luni de discutii in sfarsit apare ..... .green.ro

"Dacă s-ar institui un premiu Nobel pentru ratare, românii l-ar monopoliza pentru un secol." - Plesu

Nunta de week-end

Sambata am fost in Fagaras - la nunta Oanei (colega de facultate). Nunta mare mai - cand am ajuns (pe la jumatatea nuntii - in Ardeal nuntile incep la 2 ziua si tin cam pana pa la 1-2 noaptea) mai erau inca vreo 400 de persoane.
Am fatzait putin prin oras pana am gasit fosta cantina a combinatului - o sala imensa cu coloane pe partile laterale, gradina amenajata etc - ce sa mai - frumos.
Stateam si ma intrebam - cum se poate ca o imensitate de combinat falimentar sa aiba o sala asa de bine amenajata - marmura, granit, scaune imbracate in piele (toate 450 :)). Cine mai mananca acolo - de vreme ce muncitori nu mai sunt. Asa era si pe vremea "impuscatului' sau a fost modernizata dupa ... Cand am intrat prima data am avut impresia ca sunt intr-un Cerc Militar (aceasi ambianta - marmura, incaperi inalte, coloane).
O sa postez ceva poze cand o sa mi le trimita. In rest casa de piatra Oana si Cosmin. :)

PS: drumurile pana in Fagaras sunt groaznice - semafoare carca - asfalt ioc - ca aproape peste tot in Romanica

Apartamentul de 120%

In ultimele 2 saptamani am tot incercat sa gasesc solutia optima de crditare - pentru cumpararea apartamentului in care stau.
Pana aici toate bune si frumoase, pe internet toate bancile au oferte care mai de care mai avantajoase.
Initial am vrut sa fac prin Volksbank pentru ca aveam pe firma o oferta cu dobanda fixa acceptabila. Problema insa e ca m-am lovit de factorul uman: baiatul care trebuia sa se ocupe de creditul meu (dosarul de credit) avea o super viteza: viteza 0. Joi m-am intalnit cu el ca sa imi explice oferta, iar in urma discutiei ramasese ca o sa imi trimita pe mail graficul de rambursare (trebuie precizat ca aceasta operatie dureaza maxim 3 minute - cu trimis-ul mail-ului cu tot). Marti ii scriu ca inca astept graficul respectiv - ii rescriu spre seara (il pun si pe seful dircet in CC).
Imi raspunde Miercuri:
"Avand in vedere ca a fost o zi foarte aglomerata va raspund acum mailului dumneavoastra.
Pentru a recupera dosarul va astept maine intre orele 9.30 - 15.30 la sediul bancii "

…. nu tu , un ne cerem scuze, nu tu nimic. Scurt si la obiect, pana la urma urmei eu nu eram client eram doar unul care ii baga societatii la care lucreaza 200 000 euro in buzunar. Ce sa mai inteleg din respectul fata de client - nimic. Persoana in cauza are trecuta pe cartea de vizita : Account Manager - ha (vorba lui Basescu)...
Situatia la banca respectiva a fost salvata de Branch Manager care a fost foarte amabil, si serviabil. Din pacate am ales sa nu merg cu Volskbank mai departe - pe termen lung era mai avantajos, dar pe termen scurt nu puteam sa imi iau apartamentul (creditau doar 75%, iar eu nu am avans - doar lichidare ;) )
Am inceput sa mai caut oferte cand am dat peste oferta BRD. In fine pe site scrie una - in realitate e altceva, dar cel putin pot sa imi iau apartamentul cu 100% credit daca apartamentul este evaluat la 120%. Putin utopic, nu ?
O sa incerc sa rezolv cu evaluatorul ca sa evalueze casa la 120% (imi vine sa rad cand scriu asta) si sper ca peste 2 saptamani sa declar ca sunt proprietarul cu ipoteca a unui apartament de 2 camere, semidecomandat la CUCA (a se citi Aparatorii Patriei).
In rest numai de bine si daca puteti incercati sa va traiti viata la 120 (la % nu Km/h), oricum nu valoreaza decat 100%.

Septembrie al meu .... era un film

Helouuuuuuuuu, helouuuuuuu,

Vad ca lucrurile nu s-au schimbat pe aici pe la bLog, dar cu siguranta afara ceva s-a schimbat ...... a venit toamna ... culori faine, vreme mai rece (sa ti se faca pielea de gaina in fiecare dimineata), gandurile iti zburda la nebunii ... ploaie ... ce sa mai - imi place toamna :)

Am ramas dator cu ceva poze din Barcelona din vara asta - o sa le pun, dar am fost foarte ocupat cu serviciul si cu apartamentul - trebuie sa imi iau apartament si nu ma trage inima sa fac credit si apoi sa platesc 30 de ani pentru un apartament la Cuca ..., dar ... trebuie
O sa incerc sa incarc ceva poze imediat ce am un week-end liber: in ultimul timp am tot fost plecat pe la nunti, i-a apucat pe toti nene, nu te mai intelegi cu nimeni ... nunti, botezuri, ce sa mai ... chef de "vorbe" ...

Cea mai frumoasa fantana arteziana din Bacelona

Culoarul din fata fantanii (in)'cantatoare'Fantana care canta ..... la 22, 22:30, 23 :) (atentie nu sunt dimensiuni :P )

La multi ani Marian

Azi e ziua fratelui meu (face 29 - cam bosorog ;) ) asa ca ii zic La multi ani Marine ;)

Articol interesant .... (click on me)

Am fost invins ... "Corporate" - ul m-a invins

Intr-una din zilele astea, discutam cu QAM-ul de la compania in care lucrez despre comunicarea din cadrul firmei si astfel s-a emis ipoteza construirii unui forum pentru angajatii companiei, forum unde toti sa poata posta sub incidenta anonimatului 'orice' (de la chestiuni tehnice, la chestiuni politice). Ideea de baza era ca managementul sa poata depista problemele cu care se confrunta oamenii din companie - atentie - nu persoana era importanta (ofeream posibilitatea postarilor anonime) ci doar problema. Speram in felul asta ca o sa reusim sa luam actiunile corective (acelea pe care le puteam lua) pentru a indrepta eventualele probleme.
Nici nu am inceput bine ca a si venit directiva "trebuie inchis". Compania 'nu isi permite' ca oamenii (angajatii) sa gandeasca 'liber', 'nu putem permite' angajatiilor sa vorbeasca 'deschis' despre problemele pe care le au, probleme in legatura cu colegii, cu proiectele, cu managementul, cu politicile companiei - pana la urma 'Compania' nu isi permite sa aiba oameni care gandesc, care sunt consienti de rolul lor, care vorbesc deschis despre problemele lor.
Q: Dar ce isi 'permite Compania'?
A: Compania isi permite sa se creada top-level, dar sa trateze oamenii ca pe niste scribi - 'unelte vorbitoare'.

Astazi sunt dezgustat de faptul ca lucrez intr-o astfel de 'Companie'. Sper ca titlul de 'Corporate' sa inceapa sa insemne si altceva in afara de birocratie, hartii si oameni falsi. Poate sunt naiv, dar mai bine sa fiu naiv si corect decat ingrat si fals.

Nu am considerat nicodata ca 'politica strutului', aceea de a sta cu capul 'in nisip' si a te face ca nu cunosti adevarul poate aduce lucruri bune. O sa militez intotdeauna pentru o politica directa si transparenta, de confruntare si de discutare a problemelor in speranta ca, atata timp cat cunosti care sunt problemele, ai o sansa in plus sa le rezolvi.

Mult succes 'Companie' ...

A merita sau a nu merita - asta e intrebarea

In week-end am fost iarasi plecat din Bucuresti - am fost sa ne intalnim cu niste prieteni (Oana&Paul) care plecau Duminica inapoi in Scotia.
In timpul unei discutii Mihaela a zis ceva de genul "in ziua de azi nu merita sa mai nasti pe cale naturala" - de unde si titlul. Asa ca apare intrebarea "ce mai merita in ziua de azi". Mai putem sa facem ceva in ziua de azi fara sa ne gandim daca merita sau nu?
...........................................................................................................

Daca merita sau nu - astea se transforma in costuri? Cum o sa ne numim atunci (in cazul in care tot ceea ce facem transpunem in cost - profit) - 'economisti ai vietii' ?
In cazul asta cine va avea rolul de 'banca'?

PS. as dori sa 'ma listez' si eu la 'bursa de valori' ... a vietii ... poate asa o sa reusesc sa imi sporesc 'capitalul' ... de incredere ;) si o sa incep sa nu mai estimez si sa evaluez totul, ci sa il iau asa cum vine incercand sa nu caut profit, ci doar sa investesc si sa 'joc' - pana la urma nu toti trebuie sa castige, insa e musai sa 'joace' ...

Propunere pentru week-end ...

Acum vreo ceva timp am primit de la unul din baietii din echipa (Adi Gheorghe) un link catre un site . Vi-l dau si voua (observati ca vorbesc la plural desi nu exista cititori ai blog-ului, poate si din cazua faptului ca nimeni nu stie de el ;) ) ca sa va omorati timpul noaptea cand nu aveti somn:
http://www.handdrawngames.com/DesktopTD/game.asp

Viata bate filmul ... , iar canicula bate tot

In week-end nu am fost in Bucuresti, am fost la o nunta (casa de piatra Elena&Dragos) la Cheia si pot spune cu nu am resimtit asa zisa 'cea mai calda zi de pana acum' - dupa cum a fost declarata de baietii de la Europa Fm (radio-ul meu de cursa lunga).

BTW: la Cheia Sambata dimineata pe la 4-5 AM erau 16 grade Celsius :)

Azi-noapte am ajuns in Bucuresti, iar in momentul in care m-am dat jos din masina am simtit ca ceva nu miroase a bine - adevarul e ca in Bucuresti niciodata nu miroase bine ;)

Ora 4:37 AM - dezhidratat ma duc sa imi iau o sticla de apa din frigider - curios cum sunt citesc si termometrul - 33.5 grade Celsius - crima nu altceva

- conculzie -
Cum sa muncesti ziua cand noaptea dormi in reprize scurte (ca in box) de 20-30 minute ... ?

Hai liberare (sau mai bine zis - hai concediu ca nu mai rezist ;) )

PS: titlul nu e cu trimitere la Claudiu Raducanu ;) (doar pentru cunoscatori)

Unde nu sunt strazi e vai de borduri ...

Dupa cum stiti, ceea ce ne lipseste noua (celor care stam in Bucuresti) este un set nou de borduri, inalte frumoase, vopsite si ce sa mai ..... bine platite (lucru de calitate costa, iar daca e facut de 2 ori costa dublu ;) ) ....
Nu stiu altii cum sunt dar eu cand ma gandesc la bordurile care imi zgarie scutul de la masina in incercarile mele disperate de a gasi un loc de parcare ............... im vine sa plec (din Romania)

Peopleware - sau - de ce ne mai chinuim

Citesc (si cu rusine recunosc - in sensul ca mi-a luat foarte, foarte mult acest citit ...) de ceva vreme Peopleware - Productive Projects and Teams. Aseara am ajuns la un capitol unde se prezenta un fel de "regula" numita regula lui Parkinson care in traducere libera ar spune ceva de genul "nu conteaza cat estimezi tu un task, munca facuta pentru a rezolva acel task se va intinde pe toata durata estimarii". La o prima vedere asta ar parea ok (pentru task-uri subestimate e chiar minunat), dar daca stam sa ne gandim nu e chiar asa.
Stau si ma gandesc (asta si datorita faptului ca proiectul pe care il conduc acum e oarecum subestimat) cum anume as putea imbunatatii procesul de estimare pe de o parte, iar pe cealalta cum as putea imbunatatii productivitatea.
Grele intrebari nu am ce zice.
Din experienta am observat ca de regula cat ai estimat un task cel putin atat dureaza (si asta e cazul cel mai feiricit).
Cand eram dezvoltator de regula nu prea aveam probleme cu estimarile (sa nu intelegeti aici ca nu mi-am depasit workload-ul asociat niciodata - departe de adevar), dar trebuie sa recunosc ca in ultima vreme (cel putin in companiile mari) este o regula in a spune ca un lucru pe care tu l-ai face in 2 zile (si aici merita mentionat faptul ca nu sunt un vitezistnici in a scrie cod) se face in mult mai mult (de regula am observat ca in medie e vorba de 250% crestere fata de estimarea pe care ti-ai da-o pentur tine).
Nu prea sunt de acord cu lucrul asta, mi se pare putin si lipsa de repect. Nu stiu, poate asa sunt eu ....

Un articol care merita citit

http://www.jurnalul.ro/articole/94662/113

Pentru cei care mai au inca dubii ....

http://youtube.com/watch?v=toO6BfISFZo&mode=related&search=

Astenie tarzie

Back again,
Nu stiu cum naiba se intampla ca exact la inceputul verii pe mine ma loveste astenia de primavara (sau eu stiu, poate eu reactionez la astenie de vara ? ) . Daca stau bine si ma gandesc, cred ca totul vine din cauza faptului ca odata cu vara cresc si asteptarile: legate de serviciu, legate de oamenii care te inconjoara, legate de tine si de tot ce iti doresti pentru tine ... Ideea care ma surprinde, e - de ce tocmai acum ... ? Zilele ploioase s-au cam dus (ce-i drept s-au dus de vreo 3 ani si nu o sa mai vina - incalzirea globala - ce sa-i faci), alea cu zapada nici nu le-am mirosit, acum e soare frumos, ai motive de bucurie - renunti la toale care te fac sa iti dublezi greutatea, renunti la bocanci si ghete si totusi, ceva nu e cum ar trebui sa fie ... si nu stii CE?
Si atunci ce sa fac, sa stau ca poate trece de la sine ? ... sa ma incapatanez si sa zic oricum nu conteaza, peste 1 luna probabil ca nu o sa mai fie asa ... ? Nu stiu ...
Vi s-a intamplat vreodata sa aveti sentimentul ca nu puteti termina ceva, desi stiti ca sunteti in stare si ca daca ati vrea nu ar fi nimic care sa va opreasca ...? De ceva timp am o idee legata de un proiect, pe care impreuna cu Gill am exploatat-o si am dus-o pana la nivelul de concept, insa doar atat .... offffff..... chiar sunt astenic :)

Nisiurile de Aur - sau de ce ei pot si noi nu -

Bautura dn ultima seara:

Asa cum ziceam si saptamana trecuta, peste week-end am fost in Bulgaria (da, exact tara aceea de langa Dunare cu care noi romanii schimbam cuvinte "dulci" in preajma meciurilor dintre echipele nationale de fotbal si din cand in cand ne mancam unii altora castravetii ...). Am plecat Joi noaptea si am condus toata noaptea - a doua zi undeva in jur de ora 14 eram la hotel (eu asa imi amintesc). Dupa un scurt popas in Mangalia unde eu am dormit (bine eu mai atipisem si in drumul dinspre Constanta catre Mangalia, dar ca sa nu fiu deranjat de vreun tir aflat pe sensul meu de mers m-am hotarat sa opresc caravana sa pot sa trag si eu un pui de somn) am ajuns in vama - stupoare -- coada ca la butelii.

Procesul de trecere prin vama a fost relativ rapid, insa ce a urmat e de domeniul cascadorii plansului (pentru o rovigneta pe care oricum nu trebuia sa o platim , romanii s-au asezat civilizat pe 7 randuri cu posibilitatea de a face skip si a merge direct in fata - bineinteles abordand fata de nevinovat caracteristica pisicilor prinse la oala cu smantana - ).

In fine dupa inca vreo doua ore de asteptat am reusit sa plecam intr-un final inspre Varna (frumos oras - pacat ca nu am ajuns in el :) , ne-am ratacit mai inainte) . Dupa alte 2 ore eram la hotel - Hotel Kristal 4* All Inclusive (profitand de faptul ca eram cu un sugar - copilul fratelui meu - ne-am cazat 7 adulti imediat ;) -- ce sa faci se pare ca si sugarii au rolul lor [a se citi sugar si nu sugaci - astia apar mai tarziu in scena ;) ]). Ce am remarcat aici totate bune si frumoase, hotel mare, curat, in jur la 200 de camere duble si alte cateva apartamante (la o estimare ochiometrica) si 4 locuri de parcare. Da fratilor 4 locuri de parcare, mai erau cateva peste strada, dar cum peste strada era alt hotel nu m-am prins cine detinea si celelalte 10 locuri de parcare.

Inventivi nevoie mare bulgarii astia domne', vreo 104 hoteluri la Nisipuri, multe stradute (cu greu trec 2 masini una pe langa alta) si cu tot atatea locuri de parcare, ca langa blocul meu in Berceni (unde se mai trezeste vreun destept si pretinde ca tot trotuarul de langa blocul lui e locul lui de parcare -- o sa povestesc despre asta intr-un alt post).
Mai, dar nu lipsa locurilor de parcare, faptul ca nu exista semnalizare rutiera sau ca nu am vazut si eu vreun indicator care sa indice tipul drumului pe care ma aflu (european, national...etc) ci faptul ca nu eram singur, bine nici nu ma asteptam, dar nici asa mai, sa fie plin ochi cu ROMANI ...... galagie, agitatie, imbulzeala, nebunie ce sa mai ....

Oricum mi-am zis ca nu o sa mai merg acolo unde se duce gloata, nu ii mai suport (pe romani): luau platoul cu cozonac si si-l puneau direct pe masa la ei, isi incarcau farfuriile cu mancare dupa care mancau 1/4 din ce isi luau (doar din ideea de a fi mult, ca doar ce-i mult e bun .... de cate ori nu am auzit eu asta offff), galagie crancena; la un moment dat stateam la bar si beam o techila bulgareasca cand isi face aparitia un tip intre doua varste asa cu ditamai halba in care intr-o englo-romana desenata in gesturi ii cere barmanului sa i-o umple cu vin, ca doar nu o fi nebun sa faca 200 de drumuri pentru cate un pahar cu vin :) .

Concluzie: o sa merg in kargastan sa mai vad atunci picior de roman (bine sper sa nu vad nici romani intregi nu doar picioare ;) )

In cautare de ...... bug-uri

Vorbeam putin mai devreme cu fratele meu [Marian] si din vorba in vorba il rog sa faca ceva pentru mine. Raspunsul destul de rapid "am un bug, sper sa il gasesc repede, poate dupa" - m-a dat pe spate. Cred (azi, pentru maine nu ma pronunt) ca incet incet ne indreptam catre o lume a bug-urilor.
Case1:
Ea: dragul meu te uiti tu la friptura, ma duc sa imi fac baie pe cap
El: pierde timpul uitandu-se la meci sau 'codand' ceva ....
..... 25 de minute mai tarziu .....
Fum in toata casa, oameni furiosi (el si ea) , dar deodata muza isi face datoria si raspunsul nu inatarzie sa apara:
El: am avut un bug :(
Adio friptura, adio par curat (doar s-a imbibat, fiind ud, imediat cu miros de friptura arsa) - iar mancam pizza de la Selgros.

Case2:
Copilul: tati sa nu uiti sa imi cumperi ceva frumos deseara cand te intorci acasa
Tatal: desigur ingeras, o sa ma gandesc si o sa iti iau ceva frumos ....
..... 17 ore mai tarziu .....
In fata usii , la ora 22:30, ud cu ochii rosii de atata stat in fata calculatorului apare tatal, un dosar intr-o mana iar in cealalta isi cara "cunostiinta sau constiinta" - calculatorul fara de care s-ar simti atat de singur ... hm ...
Copilul: te-am asteptat, ce mi-ai adus ....
Tatal: cu privirea in pamant, mormaie : am avut un bug :(
Ce ii pasa copilului de bug-urile tale?

Tot aud in ultimul timp sintagma "nimeni nu e perfect" --- asta era --- stiam eu "avem bug-uri"... asa ca tot o sa trebuiasca sa ne "curatim" [a se citi curatim si nu curatam ;) ] cu Pastele asta va urez mult succes la vanatoarea de bug-uri (sa incercam sa incepem cu ale noastre ;) ).

The Bunny Killer

Se apropie Pastele si conform duduilor de la stiri toate companiile se intrec in a-si premia angajatii. Directorii sunt trimisi in excursii in destinatii mai mult sau mai putin exotice, fetele si fetzii de la marketing se bronzeaza undeva in Asia, ce sa mai un adevarat festin pentru 'angajati'.
Cum astfel de lucruri se intampla intotdeauna altora, am hotarat ca anul asta sa mananc iepurasul primit ca si prima de Paste (daca stau bine sa ma gandesc cel de anul trecut care era un Cocos, mai mare si cu mai multe Oua - a scapat 'viu' si 'nevatamat' pana l-a dibuit Alexandra nepotica, care mi l-a bagat imediat in sedinta si i-a cerut raportul pe primele 3 luni ale anului)
Anyway Paste Fericit si sa va simtiti bine alaturi de cei dragi voua.

PS: o sa fiu plecat peste week-end :) ---- nisipurile de aur (pe banii mei :))

Intortochiate sunt caile marketing-ului ... ca si mintile oamenilor ... ;)

Trebuie neaparat sa povestesc despre asta. Sunt 'abonat' pe un group de yahoo cu tematica de marketing. In general post-urile sunt bunicele, unele chiar interesante, insa de data asta o serie de baieti care mai de care mai 'destepti' si 'interesanti' se oripileaza in fata unui anunt postat de o sarmana legata de un job in marketing. Priviti aici un exeplu de job description:

CANDIDATUL IDEAL:

- Studii superioare de specialitate

- Experienta in domeniul marketingului: minim 2 ani

- Experienta minima in cercetare

- Foarte buna cunoastere a limbii engleze: scris si vorbit

- Cunostinte minime privind bazele de date

- Foarte bune cunostinte PC: Word, Excel, PowerPoint

- Cunostinte medii de grafica si design

- Experienta in tiparirea de materiale

- Experienta in participarea si organizarea de evenimente

- Persoana organizata si ordonata

- Foarte bune abilitati de comunicare si relationare

- Atitudine proactiva, spirit de initiativa

- Orientarea spre rezolvarea de probleme

- Atitudine pozitiva, persoana dinamica.

- Cooperare si lucru in echipa

Si un draft de comentariu: "Patronul roman, inca se mai crede in epoca primitiva, si pe linga un salariu de toata jena pe care il ofera acestui multilateral dezvoltat om al muncii (Marketing Assistant) ii pune la dispozitie o baza tehnica PERIMATA si/sau INCOMPLETA. "

Dar ce dragilor, sa fi scapat Romanica de meteahna "omului multilateral dezvoltat" , de idealul angajat "bun la toate" .... ? Hm...nu prea cred si atunci nu vad rostul ? De ce atata tam-tam dragilor, de ce atatea dezbateri pentru un nefericit de anunt de job ..... ? Frustrare ..... cred ca asta e raspunsul. Nu stiu de ce , dar am o vadita impresie ca de ceva timp (ultimii 10 - 15 ani) Romania sufera de o boala si anume: Frustrarea (parca am fi in Greata lui Sartre ...)

Day 1 (from the rest of ...)

Asta e primul entry din noul bLog ('noul' deoarece cu ceva timp in urma am mai postat, dar momentan 'celalalt' e inchis ;) ).
O sa postez atat in romana cat si in engleza (in functie de starea de moment) . M-am apucat sa scriu pentru a nu mai stresa prietenii cu tot felul de nebunii de moment ..... Enjoy